Free blog design by Louise Franks {Blog} Designs. Digiscrapping elements by Louise Franks{Digiscrapping} Designs.»

joi, 29 septembrie 2011

Enemy...

...ăst titlu îmi vine în cap acum. De aici continui cu melodia de la Flyleaf cu acelaşi titlu: ENEMY.
"I have made you an enemy
I have been my own enemy
I am asking for you
to forgive me
For everything

If you don't
you're worthy of compassion
If you do
you're a better man than I am


If you don't know,
you're my family.... Enemy
I'm sorry
Oh, enemy, family
Forgive me"
Am câte ceva de recuperat. Oricum, am început să scriu o agendă -primită cadou de ziua mea de la Iri-. E ca un jurnal, ceea ce-mi place foarte mult. Să vedem...
Luni 26,09,2011
-Test la bio, română şi.... ISTORIA ARTEI. Minunat. Şi mai am şi atelier...

Da. Am dat teste. La istoria artei am fost destul de miraţi -e primul an când facem- şi deşi au fost întrebări uşoare, unltimul punct a fost să descriem opera unui artist. Cel mai tare mă ofticam când vedeam colegele din faţă -să nu le spun altfel- căutând pe Wiki. Mersi!
P.S. De mâine începem englez cu Georgescu *evil face* Şi mâine desen TT___TT
Profa care trebuia să fie la noi a ajuns directoare adjunctă în locul ţapului. Acum o avem pe Georgescu de care se spune că e cea mai bună profesoară din şcoală -la materia ei-. :D

Marţi 27,09,2011
*"Love" ... un cuvânt care îţi dă toată viaţa, gândirea şi persoana peste cap... Nu e vorba de asta, ci doar de un început ce sper să nu aibă loc numai dacă merită.

Mda... spune şi nu spune multe. Sunt în impas, încerc să stau calmă şi să gândesc limpede.
*Am avut un moment de pace cu Cătă azi, vreo două ore. Am luat nasturi, am mers la McD, prin magazine şi pe malul mării.
!De încercat noua ceainărie.
Mă văzusem cu Cătă puţin -terminasem mai devreme-. Am mers să căutăm aţă de goblen -pentru brăţările şi codiţele ei-, nasturi... Am mâncat, am mers pe malul mării, am filmat şi am şi găst o ceainărie unde, citez, "Este oameni deştepţi!" =)).
*A fost stupid să dăm testul iniţial la geografie la ora de engleză. Geografia e stupidă. Asta e...
Daa.... rămăsesem singura clasă de a 9-a din liceu care nu a dat testul până în ora 10. Stupid.

Miercuri 28,09,2011
Testul la istorie, gonna be okay :P

Daa... am dat testul dictat. Era naşpa să citească textul şi apoi să pună întrebări cu tot felul de date pe care NU le puteam reţine şi era altfel cu foaia în faţă. Mă rog...
*Iri cam sare calul cu Teebeeh :-L Kinda easy. Wanna see my girls *inimioară*
Pe faza cu Teebeeh o înţeleg, dar nu ştiu ce e cu Kinda easy... ???
-Teebeeh e tâmpit!(...) e BOU şi punct.

Ştie Cătă ce şi cum...
-Dirigenţie yaaay! :x
Am avut ieri prima oră de dirigenţie. Bineînţeles, jumătate a şi fost chimie pentru că, de! Avem un test iniţial de dat.

Joi 29,09,2011
-Fizică. Temele la control. I'm good! *evil face*

Am fost ptintre puţinii cu tema făcută la fizică. Am scăpat de un 2 xD
Ore până la 3 TT______TT That's it...
-testul la mate de două ori, oh da! Foarte uşor :D Geografieee... sper să fie aşa toată ora: VORBĂ! :3
La mate Mădă şi Oana au copiat de la mine xD Cum eram pe numere, Mădă era pe diagonală şi Oana după Silvana. Din 8 exerciţii pe primele 6 i le-am scris Oanei pe foaie şi la sfârşitul orei m-a rugat Mădă să i-l dau şi pe 8 deci... am cam scris testul de două ori :)). Btw, cred că iau cam 10... Şi geografia, DA! Aproape am adormit...
-Student la religie. Săracul abia se descurcă cu noi :(. Nu înţeleg ce e cu toată lumea împotriva religiei pentru că mie una îmi place. I mean, I do believe in God and so on. Nici mie nu-mi place româna şi toturşi am dat testul. Let them be.
!De scris pe blog.
Iniţial am crezut că e student, dar apoi am aflat că e soţul profei -care se uita după fundurile fetelor-. A zis în glumă că să dă, test şi toată clasa a sărit ca friptă... Şi da, trebuia să scriu pe blog xD
Am terminat repede la muzică. Vreau la Niji. :"3 Vleau acuuuuuuuuuuuuum :o3
Daa... Mi-am amintit şi de Niji.
Axa are PIETRE ÎNCĂRCATE ENERGETIC! =))))))
Faza fusese cam aşa:
Axa: Am nişte pietre pentr zodia mea. *le scoate*
Oana: Vreau să pun mâna.
Axa: Nuu.
Me: Sunt încărcate energetic?! *făcând mişto*
Axa: Păi cam da...
Am rămas proastă... =))) Am pus mâna şi i-am scris Cătălinei, doar ştie ea cât am de faza de la Alex de acasă :"3 :)).

Cam atât. Voiam iniţial să am o postare tristă dar încerc să nu. See ya! *hug*

duminică, 25 septembrie 2011

15 ani şi 200 de postări!

Am aşteptat de ceva timp să fac postarea cu numărul 200. Am plănuit-o de ziua mea dar au intervenit mai multe chestii aşa că o scriu azi :D
Nu ştiu cu ce să încep. Aveam o melodie pentru motto pe care o ador începând cu ieri: Flyleaf - Red Sam


"Here I stand
Empty hands
Wishing my wrists were bleeding
To stop the pain from the beatings

There you stood
Holding me
Waiting for me to notice you

----------------------------

The warmth of your embrace
Melts my frostbitten spirit
You speak the truth and I hear it
The words are I love you
And I have to believe in you"


Ieri a fost ziua mea. Am ieşit cu Cătă, Iri, Oana, Alex şi Răzvan. Ne-am întâlnit în parc la Fantasio şi am mers până pe faleză unde am mâncat fursecuri -făcute de mine şi mama- şi am băut suuuc. Am mers şi ne-am plimbat pe plajă, apoi am urcat la Tomis. Am mâncat, mi-a făcut Cătă codiţă şi am plecat. Nu intru foarte tare în detalii deşi a fost o zi superbă. Acasă am avut nişte musafiri, respectiv un grătar. Am ieşi şi puţin pe afară apoi, după tort şi toate cele, m-am băgat în casă de frig, somn, stare de rău şi am început să vorbesc la telefon.

Things are goin' stranger. Am observat că nu numai mie mi se întâmplă chestii neobişnuite ci şi celor din jurul meu. Când ai senzaţia că toate sunt la locul lor vine ceva şi-ţi dă ritmul peste cap şi e ciudat că te ameţeşte şi nu şti ce urmează, ce va fi-stai cu sufletul la gură sperând că vei fi bine şi vei ieşi învingător din povestea asta iar când crezi că e bine... abia atunci începe.
Cum este cu indecizia? Tare aş vrea să ştiu. Se pare că mă cam confurnt cu ea şi nu suport: Eu sunt la mijloc... ar trebui să fie ceva sigur. Aşa parcă s-ar juca cineva cu mine: "Hai, ce mai face Mony azi? Păi să vedem...". Bine, poate nu e chair aşa dar ar trebui ca persoana cealaltă să se decidă pentru a şti şi eu ce fac, ce simt... aşa pierd timp în încercarea de a sta rece şi distantă pentru că nu s-a dat "verdictul".
Şi de ce toate astea? Pentru că există o a treia persoană. O persoană care nu-şi prea are locul.
Adică nah... L-ai lăsat, te iubea. Acum de ce vii să-l revendici? Chiar vrei să sufere şi el... şi poate şi eu? ...Dar unele persoane sunt doar "Ele" şi nu se mai gândesc la alţii...
You ignore the faith of the players who both end up dead...
La sfârşit voi fi bine. Am trecut peste mai grele. Ce îmi e pus la încercare? Răbdarea şi speranţa. Se vor reface ele...
Mai bine nu vorbesc acum căci nu ştiu ce va fi şi cum... Nici nu ştiu ce să cred: încerc să cred că acel comportament frumos nu este doar de faţadă sau ca să mă simt eu bine. Minciuna nu mă va face să mă simt bine în veci. Oricum, eu nu ştiu că interpretez nimic. Dacă până şi cineva "outside" vede mai bine ca mine... Eu nu sunt obişnuită decât cu adevărul spus în faţă şi nu cu ascunzişuri sau ocolişuri...

Anyway, I'm still alive so mai am timp de decizii.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~



Merg la Niji. De fapt, e destul de sigur. Ieri discuta mama cu invitaţii că merg în Bucureşti şi nu ştiu ce... Mai e mai puţin de o lună şi va trebui să încep să mă uit şi eu pe hărţi, d-astea... să organizez un grup, ceva, traseul... Va fi mişto :x
M-am gândit deja la cum va fi şi acum chiaar mă ţin de plan şi fac un filmuleţ cu toată ziua din Bucureşti, cu filmări, poze şi toate cele. 

Cam atât. Mi-a cam pierit cheful dar va reveni el peste o zi-două. See ya! :D


joi, 15 septembrie 2011

Vreau, dar totuşi...

Parcă nu aş avea chef de scris, dar "mi se cere". Nu am chef să scriu despre liceu, nu prea mult. Cum este? Frumos, distractiv. Până acum am făcut 3-4 ore dar mâine avem 7. Partea bună e că începem la 8 şi terminăm pe la prânz. Partea şi mai bună este că sunt matinală şi am o plăcere "bolnavă" de a-i vedea pe ceilalţi plouaţi. S-au întâmplat multe, inclusiv în urmă cu jumătate de oră. Ah, mâine cred că duce tata PC-ul la reparat şi a trebuit să şterg tot ce am eu prin el. Nu am făcut asta, nu în totalitate. Eu stau să scriu pe blog. Nu ştiu cât nu voi avea PC, deci nu ştiu când postez iar. Azi chiar nu am nici cel mai mic chef de Chalenge aşa că o să vă rog să o lăsăm pe altă dată.
Vine ziua mea. Toată vara am aşteptat-o, dar acum când mai sunt câteva zile, fiind nepregătită, zic: Şi ce?. Fac 15 ani. Mă simt la jumătate de 30 şi destul de aproape de 20, dar mai am de aşteptat. Momentan să-mi trăiesc copilăria.
Da! Sunt un copil! Sunt... în multe feluri, dar nu mai contează acum.
-Ce puţin am scris O_O-
Chiar nu am idei şi vă rog mult să mă scuzaţi -inclusiv tu, Cosmin, care te rogi de mine de atâta timp să postez- dar ştiu ce să scriu...
Ah, da! Recent am avut un vizitator foarte interesant pe Pingbox. Conversaţia:
heey sexy:>: ce faci?
heey sexy:>:
Saiko Chan: Umm... binee
heey sexy:>: cum se numea blogul catalinei?
heey sexy:>: daamn eu vroiam sa-ti trimit tie hey sexy
heey sexy:>: si mi l-a luat ca nick
heey sexy:>:
heey sexy:>: epiiic
Saiko Chan: Foartee
Justin Bieber: da un print la page ca e smecher
Saiko Chan:
Justin Bieber: baby,oh babyy!!
Justin Bieber: do you wanna be my beautiful sexy awesome girl?:
Saiko Chan: When I was 13, I had my first love
Justin Bieber: when i was just a baby i picked up my first girl
Saiko Chan:
Justin Bieber: baby,baby,baby oooohh ma tai cu lamaaa
Saiko Chan: You high?
Justin The Cool Bieber:  noo..maricica is my friend,we don't have sexual relationship
Saiko Chan: Ssss... voiam sa o pun p-asta pe net si tu?
Saiko Chan: Baby baby, Oooo <3
Justin The Cool Bieber: aa
Justin The Cool Bieber: pune-o
Justin The Cool Bieber: pentru mineee,
Saiko Chan:
Justin The Cool Bieber: xD
Saiko Chan: sa o pun?
Justin The Cool Bieber: )
Saiko Chan: PENTRU TINEE?!
Saiko Chan: Eu nu fac nimic o
Saiko Chan: *
Justin The Cool Bieber: pai,deeh bieber are toate femeile
Saiko Chan: se scrie
Saiko Chan: beiber
Saiko Chan: cred
Saiko Chan:
Justin The Cool Bieber: nu bieber?
Justin The Cool Bieber: sa ma uit in buletin
Justin The Cool Bieber: )
Saiko Chan: nu stiu, stai sa-l întreb pe cosmin
Saiko Chan:
Saiko Chan: OH DA
Justin The Cool Bieber: e bieber maai
Justin The Cool Bieber: cee,nu-mi cunosc barbatia??
Saiko Chan: Ai avut dreptate
Justin The Cool Bieber: ce-i zici lui cosmin?
Saiko Chan: Sa-l întreb
Saiko Chan: cum este
Saiko Chan:
Justin The High Bieber: pai e bieber
Saiko Chan: da, acuma stiu
Saiko Chan: )
Justin The High Bieber: ce distractie pe capul nostru
Justin The High Bieber: marfa chat-ul
Saiko Chan:
Saiko Chan: Steeeu
Saiko Chan:
Saiko Chan: Asta-iarna
Saiko Chan: m-a coutat
Saiko Chan: cautat*
Saiko Chan: mosu'
Saiko Chan:
Justin sexy motherfu****: da? si ce ti-a adus?
Saiko Chan: )
Saiko Chan: Doar m-a întrebat
Saiko Chan: daca am fost cuminte
Justin Hates Selena: aa avea intentii
Saiko Chan: )))
Saiko Chan: )
Saiko Chan: fake rihanna
Saiko Chan: ?
Justin is a fake rihanna: azi ti-am zis ca ne duce mama la restaurant
Justin is a fake rihanna: de unde stiai?
Saiko Chan: )))))
Saiko Chan: ti se schimba numele
Saiko Chan: )))))))
Justin is a fake rihanna: da,..de fiecare data cand il auzeam ma certam cu sormea ca e rihanna
Justin is a fake rihanna:
Saiko Chan: )))
Bieberrrrrr: ce mai faci?
Saiko Chan: BIEBERRRRRRIHANNA
Saiko Chan: vorbesc cu Cosmin, tu?
Bieberrrrrr: aa spune-i de ce vb noi aici(
Bieberrrrrr: *
Bieberrrrrr: nu-mi ia mascariciii
Saiko Chan: cam stie
Saiko Chan:
Bieberrrrrr: ?
Bieberrrrrr:  tot nu-mi ia mascariciii
Saiko Chan: )
Justin Bieber love suckups: ?
Saiko Chan: )))))))))))))))))))
Justin Bieber love suckups: ah..daca urmareste chat-ul saluut cosmiin
Justin Bieber love suckups:
Justin Bieber love suckups: gataa..the final nick e bestial il las p'asta
Saiko Chan: )))))
Justin Bieber love suckups: maine incepi la 8?
Saiko Chan: dapz


Cam atât şi cu J.B. -îmi cer scuze în prealabil fanelor/FANILOR-. În caz că vă întrebaţi ce sunt suckups, aveţi aici imaginea făcută chiar de mine:
Cam atât, byez.

luni, 12 septembrie 2011

Prima zi de scoala :D

A fost mai buna decat mi-o imginam. O am diriginta pe profa de chimie cu care, personal, ma inteleg foarte bine. Eu cu Oana am prins loc pe randul de la perete da' si acolo e bine. Am colegi super ok si o sa incerc sa ignor pitipoancele.
La profesori o duc cam prost... Nu o am nici pe profa de engleza, nici pe cea de istorie. Profa de bio a ramas si ma bucur dar la sport il am pe dirigu... Grr.
Maine am program de la 11 cu sport, info si 4 de atelier.
Dupa ce am iesit am mers cu Cata si Iri la Tomis unde ne-am intalnit cu Cami si am mers sa-si ia Iri ata de goblen pentru codita colorata si la un magazin sa ne uitam la haine. A venit si Razvan si am mers la KFC unde i-a si facut Cata codita Irinei.
Eu a trebuit sa plec la fel ca ei iar acum sunt cu mama la banca.
See ya! Saiko@mail

duminică, 11 septembrie 2011

She said yes!

Postul acesta este dedicat lui Cassie. Poate sună ciudat că dedic o postare unei persoane ce nu mai este printre noi, dar ea merită!
Cine este Cassie...? Cassie Bernall s-a născut la 6 Noiembrie 1989. Nu m-am informat prea tare dar ştiu câte ceva din mai multe părţi. A crescut ca o adolescentă rebelă, fiind influenţată şi de muzica rock. În perioada adolescenţei (aproximativ clasa a noua) îşi trimitea scrisori cu un prieten. Dat fiind faptul că nu se înţelegea cu părinţii ei, aceasta plănuia să îi ucidă, ceea ce a şi scris în scrisori. Într-o zi mama ei a găsit scrisorile şi a decis să o trimită într-o şcoală de creştini. Okay, până aici cred că aţi înţeles şi aţi zice "Whoa? Da' ce e aşa interesant?". Partea dramatică urmează a fi redată pe cât posibil în următoarele rânduri.
20 Aprilie 1999.
De dimineaţă Cassie a vorbit cu mama ei. După atâta timp, Cassie se schimbase destul de mult devenind creştină.
În ziua aceasta blestemată a avut loc un masacru la şcoala Columbine (unde era Cassie elevă). Doi prieteni foarte buni (şi cam bolnavi), dependenţi de un joc în care tot ce trebuia să faci era să omori oameni, au pus bombe la ieşirile şcolii şi au ieşit la "vânătoare" de creştini. Când s-a dat "alarma", Cassie se afla în biblioteca şcolii făcându-şi o temă. Cei doi au ajuns şi la ea şi cât timp unul din ei îşi încărca arma a întrebat-o batjocoritor: "Tu... crezi în Dumnezeu?". Ezitând puţin la început, ea a răspuns "Da!". Inevitabil, au împuşcat-o direct în cap, asta după ce a fost întrebată "De ce?" şi nici nu a avut timp să răspundă...
Cassie a murit la nici 18 ani... ea este considerată de unii creştini martiră. Şi de mine. Este şi un exemplu pentru mine. Think of it: Voi aţi fi avut curajul să spuneţi ceva...? Să răspundeţi şi mai ales cu "Da"? Eu personal nu cred că aş fi schiţat niciun gest. Curajul ei este admirabil.
Ce s-a întâmplat cu cei doi? Ei bine, după toate acestea s-au împuşcat unul pe celălalt (sau ceva de genu... oricum, cert e că erau amândoi morţi).
M-am gândit să scriu această postare şi din respect, şi datorită faptului că m-am trezit cu versurile melodiei în cap ieri dimineaţă. Ah, Cassie este şi subiectul melodiei cu acelaşi titlu de la Flyleaf.



They didn't love their life so much
As to shrink from death
Inspired in their footsteps
We will march ahead
Don't be shocked that people die
Be surprised you're still alive

După moartea fiicei sale, mama lui Cassie s-a apucat să scrie o carte, She said yes!, la care a participat şi tatăl ei în anumite capitole.
Cam atât am avut de spus. Nu ştiu ce părere aveţi acum, eu ştiu sigur că ea este un exemplu de urmat şi este trist că numai prin moartea ei a fost atât de apreciată.

vineri, 9 septembrie 2011

Două zile.

Şi parcă nu mai trec odată. Vine liceul fraţilor, sunt boboacă, vă imaginaţi? Nu cred că sunt multe persoane care mi-au citit tot blogul şi chiar mă refer la TOT BLOGUL. Am început să scriu de prin clasa a 7-a, de vre-un an jumate... Aproape 200 de postări şi 29.000 de vizualizări. Ei, asta chiar e ceva! Când am început să scriu credeam că îl voi abandona repede şi deşi au fost luni în care nu am avut mai mult de 5 postări, m-am întors la el. De ce să încep un alt blog imediat ce a trecut o săptămână de când nu am scris pe ăsta? Chiar dacă nu e o continuitate precisă... sunt şi astea nişte etape, nu? Îmi place că aici am mai multe etape din viaţa mea: Ce am fost şi ce-am ajuns. Chiar dacă nu mi-am schimbat prea mult aspectul sau poate likes & dislikes şi o parte din comportament... au venit şi au plecat lucruri din viaţa mea.
Saiko în Martie 2010: Dependentă de el, aeriană, foarte sensibilă. Best friends: Iri, Ruxy, Ayame. Ce făceam în timpul liber? Vorbeam la telefon, O GROAZĂ. Stăteam pe mess, Skype... şi începeam să scriu un blog.
Saiko acum: Dependentă de prieteni şi blog, optimistă şi mai puţin aeriană -nu s-a dus totul, oricum-, nerăbdătoare în legătură cu liceul. Best Friends: Iri, Cătă, Cami, Oana, Ayame, Flee, Geo şi multă multă lume cu care socializez faţă de anul trecut. Timpul liber? Mai lejer cu telefonul, scriu pe blog, stau pe facebook, ies afară şi fac tot felul de chestii.
Acum am mai multe opţiuni şi nah, mai mult timp liber. Şi ce? Chiar dacă nu pot eu ieşi în oraş zi de zi măcar am avut o vară cu mult mai frumoasă din punctul ăsta de vedere chiar dacă nu o prea pot compara cu cea de anul trecut.
În 9 luni am făcut peste 20.000 de vizualizări deci când voi sărbători cei 16 ani ai mei cred că voi avea şi 50.000 de vizualizări. Postări să tot fie! Poate cu programul liceului de dimineaţă apuc să scriu mai des :D
Me şi Nadia pe mess:
eu_shi.atat0: 9d'u d ela Arte va felicit..o aveti ca diriginta pe Titz Laura.! Amin [scz de mass] Anunt important
Saiko Chan: e sigur?

Saiko Chan: :))
eu_shi.atat0: da
eu_shi.atat0: mi.a spus profa de flaut
Saiko Chan: oooo
eu_shi.atat0: ca am fost la sc
Saiko Chan: ooo
Saiko Chan: bv bv
eu_shi.atat0: da da daaa
eu_shi.atat0: ms
eu_shi.atat0: u o ai pe eneasca sau pe dirigu
eu_shi.atat0: ha.!
eu_shi.atat0: felicitaaaaari
Saiko Chan: da da da
eu_shi.atat0: pe bune
Saiko Chan: da

Deci se poate să o am pe profa de geografie dirigintă ceea ce sper -e mai bine decât cu dirigu-. Cătă s-a împăcat cu ideea că o să o aibă dirigă pe fosta mea profă de franceză dintr-a 7-a. N-o suport :))
Cam atât. Chalenge!
Day #18: A song that would play during your death scene if your life were a movie.
Naruto Theme Song- Grief and Sorrow
Am auzit melodia asta şi la ştiri!
Eh, see ya!

joi, 8 septembrie 2011

OMAGA OMAGA OMAGA

Sooo happy. Tata a adus un căţeluuuş şi e aşaaaa drăguuuţ. Scuze, chiar trebuia să scriu! :X Yay yayy!

Wawawaa :3

Am o stare... nu ştiu. Hai să văd ce vă mai povestesc :-?
Marţi trebuia să merg cu sor-mea mai pe seară la verişoarele mele. Am sunat-o pe Cătă şi am vorbit cu ea şi mi-a venit minunata idee de a o lua pe sor-mea să plecăm mai devreme şi să ne întâlnim cu Cătă, Iri şi Răzvan. Ne-am întâlnit la MC şi am intrat. Cătă căuta un microfon iar Iri voia pene şi să-şi schimbe corzile. Când să ia microfonul... Cătă şi-a uitat buletinul acasă.
Me: Am eu buletinul la mine...
C.: Dă-l încoa!
*îl primesc înapoi, tipii de la MC:*
-Monica Teodora, te rugăm să vii să semnezi.
Me: OH DA! -Semnez eu acolo- Ce v-aţi face voi fără manager...
C.: Da' tu ai citit clauzele contractului?
Me: Aoleo, nu!
C.: Uite cum ne vinde ea trupa!
Me: Nuu, eu mi-am vândut sufletul diavolului!
Plecăm noi, mergem la un magazin să se uite Iri după nişte pantaloni. Pe drum spre Tomis, un "tip" -moş- se pune în faţa lui Răzvan care avea chitara în spate:
M.: Tu eşti metalist?
R.: Ăăăă... da.
M.: Hai să bei o bere cu mine!
R.: Nu pot, scuze. Am treabă.
Eu cu fetele... What?!
M.: Hai, ia un leu şi mergem 20 de minute să bem o bere.
R.: Scuze dar chiar sunt ocupat.
A insistat moşul ce a insistat şi ne-a lăsat în pace. Am mers în DOMO să îşi ia Cătă placă de păr *vezi dom'ne, şi-a rupt-o pe cealaltă -A CĂLCAT PE EA!-*. Mergem noi să plătească noua placă -PERSONAL, LE-AŞ ARDE PE TOATE!- şi o sună maică-sa pe Cătă. Casieriţa o întreabă: Persoană fizică?
Cătă -neatentă-: Nu, nu de ce?
Toată lumea era pe jos, numai eu nu auzisem şi am rămas aşa... Ce aveţi? Vreau şi eu să râââd!
Mi s-a explicat după. Hai să mâncăm, la KFC! Eu cu Răzvan, mai economi, să ne luăm câte un snackbox cu băutură gratis! -au fost şi cu două zile în urmă şi îşi luaseră- Acum, surpriză! Nu mai aveam băutură. Am zis ok... Am luat aşa, soră-mii ceva pe acolo, un crispy, Iri cartofi cu suc iar Cătă dita-mai meniul pe care nici nu l-a putut mânca. Am plecat, ne-am dus în parc la primărie şi eu m-am dus în leagăne. Mi-a făcut Iri poze dar nu am mai văzut-o pe mess. Am mers să îşi ia Cătă nu ştiu ce jucărie pentru microfon apoi la MIC.RO să îşi ia de băut. Când ne-am întors la Tomis, pe cine vedem?
C.: Aia e Cami?
Eu pur şi simplu mă uitam la ea şi nu o recunoşteam. Ea era!
Am mers să-şi ia geantă apoi la McD să mănânce. Am mers la un magazin să ia Cătă mamei ei un cadou şi mă uitam eu la bijuterii când...
Me: Iri Iri, uite uite... CRUCEA E IDENTICĂ! E CA A MEA! Numai că e mai mare şi e pe verde.
I.: A ta e mai frumoasă!
Cami: Aşa e!
Me: ŞTIU!
După aceea eu cu Cami şi sor-mea am plecat. Am dus-o pe Cami la staţie şi eu cu sor-mea am fost în vizită unde a fost absolut genial :x Păcat că mi-am uitat ochelarii la verişoare XD Nu mai sunt manager fără ei!

Ieeeeri.
Am mers de dimineaţă cu mama şi sor-mea în parc -pe la 12 mă întâlneam cu Oana-. Vorbeam cu Iri şi mi-a spus că se vede cu bandu' la ea să repete şi m-a invitat. Deşi nu stăteam mai mult de o oră am acceptat -decât să fi stat cu mama...-. Am mers la Iri, ne-am întâlnit, am mers să ia Madlene şi AXION şi ne-am întors în staţie să-i aşteptăm pe băieţi -Cătă era bolnavă şi parţial de negăsit-. A venit Alex apoi am plecat să ne întâlnim cu Răzvan care şi-a adus şi amplificatorul. DA, CEL MARE! Am ajuns la Iri unde nu am stat prea mult căci a trebuit să plec. Sora Irinei a fost... pfai. Ele au paturi etajate iar cea mică stă sus. Ne zice nouă ieri:
-Dacă vreţi să urcaţi mergeţi pe acolo dar vedeţi să nu fiţi prea mult aici sus că nu e loc şi mi-e frică să nu cadă.
Eu am rămas... De ce am urca??! O_O Ce vrei să spui cu asta?!
Am plecat şi am ajuns la Oana. A zis să mergem la liceu să vedem poate s-au afişat liste ceva. Pe drum dăm de Cosmin -fostul 8A- care era cu fra-su de 4 ani. A venit şi el cu noi. Pe drum am dat de profi, alte alea... La liceu, nimic! Cosmin a rămas acolo iar eu cu Oana am plecat spre Tomis căci eram în criză de timp -trebuia să o iau pe sor-mea de la mama din parc de la gară-. Ne-am luat noi repede ceva de păpat şi băut şi am pornit. Am ajuns cu vreo 10 minute întârziere dar asta e... Am stat prin parc şi am vorbit iar sor-mea aduna ghinde. Pe la 3 am plecat spre casă unde nu dau detalii cum sor-mea a spart geamul uşii de la camera mea şi ne-am tăiat amândouă şi a fost naşpa şi acum dacă deschid balconul toată lumea îmi vede în cameră. Punct.
Cam atât. Chalenge.
Day #16: A song by your current favorite band.
Chiar dacă nu vă ajută prea mult, Impact de la CONTUR. Da, ştiu, nu aveşi cum să ascultaţi. Scuze :(
Day #17: A song you hope to dance to at your wedding.
So I Thought by Flyleaf, E o melodie deosebit de frumoasă :x

Cam atât, see ya!

marți, 6 septembrie 2011

Şi tu, şi tu!

Motto:
"Oh lovely and beautiful
Precious and priceless
You're so much more than you know
Heart of the purest gold
Pure clean and white snow
Clothed in such splendor
Oh what a beauty for me."

Flyleaf-Set Apart This Dream
Postarea aceasta şi motto-ul îi sunt dedicate Cameliei ;)) I-am promis acum mult mult timp că scriu despre ea dar am uitat şi ea nu a insistat. 
Cami Cami Cami... Ai crescut :) Eşti mai mică decât mine şi d-asta ţi se şi spunea să te maturizezi. Dar cine are nevoie? Nimeni :P Îmi amintesc ziua în care ne-am cunoscut ;)) Eu stăteam cu bunicul lui Florin (Eww... x_x) şi tu treceai cu bunica ta prin faţa casei. Terminasem clasa a 4-a, ce micuţe eram :D Cei doi s-au luat la vorbă şi mi te-au prezentat mie. Nici nu îţi reţinusem numele iar seara ieşisem pe stradă şi tu cu Alexandra mă strigaţi: "Fata! Fata!". Ce vremuri! Jucam diverse chestii inclusiv elasticul XD Şi aşa ne-am şi certat prima oară ;)) Şi făcusem tabără separată de Alexandra :( Micuţe şi proaste. Pe atunci era mai distractiv ieşitul pe stradă cu Alex, tu, Sebi, Dani şi cei mici. Acum toată lumea stă "la bară" şi bârfesc pe nu ştiu care... Şi se mai trezeşte şi Cosmin -îţi aminteşti faza de ieri- să facă pe nesimţitul şi să scuipe/lovească/jignească. Nu mai are haz :( 
Trecând peste... Îmi amintesc când veneam la tine. Îmi plăcea să îţi caut în bijuterii *evil face*. Cântam, dansam, ne uitam la TV... Mai venea şi bunica ta dădea pe OTV XD Era super ok :P 
Cum ţi-am spus de atâtea ori: Îţi aminteşti când am dormit prima oară la tine? :)) Epic! Sau când am venit eu cu Mirela la tine? Săraca fată... ne-am apucat să-i facem părul. Bucle peste bucle peste spray argintiu şi mai ştiu eu ce sclipici XD. 
Acum s-au schimbat multe... Nu neapărat în rău, dar nu mai e la fel. Nu om mai ieşi să ne jucăm, dar e frumos să ne plimbăm seara. Îmi spuneai acum câteva seri: "Dacă noi suferim acum după băieţi, când o să creştem cum o să fie?". Probabil suferim acum ca să ne învăţăm pentru mai târziu. Îmi pare rău că... că nu este totul cum vrei tu. Nu spun acum că ai avut parte de iubirea vieţii tale şi nu a fost. Nu. Ai plăcut. Şi eu am plăcut. Încă plac... Dar tu ai plăcut, cum să spun... Fără să ai şansa de a cunoaşte sau de a vorbi cu persoana respectivă şi invers... Şi e trist :( Poate aşa e să fie, sunt fel şi fel de întâmplări, persoane, situaţii. Ai văzut cum ai ajuns... Aproape în situaţia mea numai că tu vrei să înveţi din greşelile mele. A fost foarte haios ieri: Ţi-ai reîncărcat, ţi-ai activat mesaje: "Eh... 300 sunt de ajunss!".
Me: Ăăăă... aşa ziceam şi eu :))!
C.: Dar eu nu sunt cum eraţi voi doi :))
Me: Okay ;))
Şi ai început să scrii... Vai cum tresăreai la fiecare alarmă şi cea amuzant era când vedeai că e Vodafone sau 300 :)) Ştiu cum e :P Dar ţi-a răspuns, nu? 
Mă simţeam prost: Nu voiai să încerci nimic cu el pentru că e departe... dar îl placi. Oare eram eu vinovată? Oricum, îţi puteai imagina că e greu şi nu ştiu ce dar puteai încerca. Dar nici unul nu voiaţi să suferiţi. Poate că e mai bine. De multe ori am senzaţia că doar două chestii pot strica o relaţie şi acum depinde de caz: "Să fim mai mult decât prieteni" şi "Să fim doar prieteni". Da. Trebuie să alegi bine. Totuşi, cine sunt eu să îţi spun ce să faci? Listen to your heart :P
Să vedem... Mai ştii când voiam să te iau cu mine la Otaku? Pff... Nu te-au lăsat dar noi începeam să ne vorbim cu ce ne îmbrăcăm, ce nu ştiu ce... Vai câte amintiri am cu tine :P Îmi amintesc când eram la tine şi textuiam şi tu, curioasă, voiai să ştii ce iar eu nu-ţi arătam XD Când ai ieşit să te plimbi cu mine anul trecut de Valentine's Day şi m-ai făcut să mă simt mai bine :P Când ieşeai cu mine iarna, pe gerul de afară, şi nu te supărai când vorbeam la telefon, când eram în culmea fericirii, când eram supărată, când îţi povesteam tot felul de chestii, când te obligam să gândeşti pozitiv şi mereu ne sprijineam una pe alta când eram deprimate, când intrai toată noaptea pe forumul Animax şi dimineaţa îmi povesteai până să intru eu să citesc. Am fost mereu foarte inventive în ceea ce priveşte distracţia: Făceam bileţele şi apoi propoziţii amuzante, cântam şi ne schimbam vocile, râdeam din toate porcăriile (Kiiiiii...iiiiii =)) ). Mulţumesc :* 
Nu spun că nu ne-am mai supărat sau enervat sau alte chestii. Anul trecut, în vară, nici nu ne-am văzut din cauza unei porcării făcute de mine. Sper să fi trecut, urmele rămân. Îmi amintesc cât de nervoasă eram când ţi-ai făcut blog şi eu am aflat abia de la Ruxy căci ţie ţi-era ruşine să-mi zici că te-apuci de make-up crezând că o să râd de tine. Poate aşa era felul meu de a fi, îmi pare rău.
Închei aici, te iubesc, Cami! *hug*



luni, 5 septembrie 2011

Telefonaş nou :3

And I'm so so so happy :x Ştiam de câteva zile că or să îmi ia dar nu ştiam de care, nu ştiam nimic. E un Samsung cu Touch, o să caut o poză. Sincer, mă şi mir pentru că de la ultimul telefon mi-au spus că nu mai primesc nimic. Marele meu of fusese că o să trebuiască să şterg ce am pe fostul telefon (Ştie Cătă cum îmi cânta ea mie!): Poze, mesaje, înregistrări, filmări. Din fericire, tata mi-a spus că îl pot păstra. Nu am mai şters nimic iar când siomt nevoia să o reascult pe Cătă, nu voi ezita!
Acum ceva vreme ne plângeam eu şi fetele că nu putem face conferinţă -sau nu ştim noi- la telefon. Ei bine, de când cu minunatul va fi totul mai distractiv XD. Am făcut o conferinţă odată şi a ieşit destul de tare. Am găsit şi poză foarte asemănătoare cu el, here.
Acum pot să mă reapuc de ascultat muzică în maşină. De când mi-am pierdut MP4-ul în excursie a devenit stresant radioul cu Andra şi melodia aia pe care NU o suport cu Telephone sau cum o fi, plus muuulte altele.
O să încerc să scriu tot ce s-a întâmplat de când nu am mai scris.
În primul rând am fost la plajă. Voiam a fi ultima plajă şi am insistat să merg cu bandu' dar Răzvan a spus că nu mai poate. Cătălina nu era sigură deoarece îi era cam rău dar totuşi a venit, pe Iri am luat-o de acasă iar Alex amânase iniţial dar a venit. Fetele nu au vrut să intre în apă, ele nefiind echipate de plajă. Şi aşa, nu era soare, erau ceva nori. Eu cu Alex am intrat... Apa bună! Nu am stat mult şi am ieşit dar mai rău am făcut. Bătea un vânt... Ne-am luat prosoapele pe noi. Am stat, vorbit, glumit, eu am mai intrat odată apoi am aşteptat şi am plecat. Am mers la MIC.RO să ne luăm câte ceva de mâncare. Eu chips-uri şi o pungă de Bake Rolls, Iri Kubeti iar Cătă pufuleţi. Am făcut noi schimburi pe acolo, nu ştiu ce spusesem dar Iri mă gâdila. M-am înnecat cu chips-uri şi m-am ridicat XD Am stat pe vine pentru că nu mă puteam aşeza lângă Irina cea diabolică. Într-un final mi-a făcut Cătă loc. Nu spun că am tuşit în continuu de când m-am înecat.Am pornit spre case, respectiv parcul de la Spital unde l-am lăsat pe Alex acasă iar noi am continuat spre Tomis. Nu am precizat că atunci când mergeam cu fetele pe plajă era un ţigan în spatele nostru şi am rămas paranoice până când am ajuns la Alex şi el trecuse. Alex ne spusese ceva gen: "Vai... Mergea în aceeaşi direcţie şi vai! Vă urmăreşte!. Irina n-avea niciun stres, eu cu Cătă eram alertate şi ziceam: "IRINA, SUNĂ-L PE ALEX. IRINA, GRĂBEŞTE-TE!". Ea că "nu, ce-aveţi?! De ce sunteţi aşa nervoase?!". Eu am tras-o lângă mine şi i-am zis că e unu' în spate ea: "Aşa, şi?". Eu cu Cătă aveam la draci...
Aşa, ziceam că mergeam spre Tomis. Când, cine vine din faţă şi noi am observat preţ de câteva secunde? ŢIGANUL! Nu ştiu ce a zis, a trecut în fugă pe lână noi şi a pipăit-o pe Cătă. Am rămas: "WTF?! ĂSTA E ŢIGANUL DE PE PLAJĂ?! DAR CUMM?!". Trecând peste, în timp ce mergeam am observat în grabă 13 lei scăpaţi de cineva pe jos şii... Am mers să le fac cinste fetelor cu câte o îngheţată :-" (Sunt mare iubitoare de îngheţată :x). Am dus-o pe Iri, am aşteptat 44-ul cu Cătă apoi am mers la tata să-mi iau telefonul şi acasă.
Seara i-am pus muzică, poze... apoi să îi termin bateria ca să îl las la încărcat 12 ore. Ascult eu muzică... bateria aproape full. Umblu eu, setez nuştu' ce, aproape full. Conferinţă! Mai avea 2 linii şi a ţinut-o aşa ceva vreme de m-a enervat rău de tot. Pe la 12 noapte mai avea o liniuţă şi am zis: FIE CE-O FI, ÎL PUN LA ÎNCĂRCAT CĂ MOR DE SOMN!

joi, 1 septembrie 2011

La repetiţii.

Ieri am fost luată şi eu pe post de căţeluş la repetiţii. La 4 şi 23 coboram din microbuz la Pod la Butelii şi am început să merg pe jos trei staţii până la institut. Când am făcut o staţie mă sună Cătă să vadă unde sunt. Vorbim noi ce vorbim, o trimit să-mi ia o doză de Cola ca să nu mai pierdem timpul după şi să mergem direct la studio. Se duce ea, ea Cola, îi dau banii, plecăm.(Drumul spre studio vine cam Institut-Şcoală-Spital-Studio) Pe drum îl vede Cătă pe Coiciu -prof de sport la noi la şcoală, se presupune că e gay-. Ajungem la şcoală, admirăm noi pe acolo că "Vai! Ce au mai vopsit pe aici!", când dăm să traversăm să mergem spre Spital, cine se urcă în maşină pe partea cealaltă?! DIRIGU! Mai bine zis, Ex-dirigul dar oricum... Am rămas mirată.
Me: Cătă... EL ESTE?!
C.: Nu are cine altcineva să fie.
-Se urcă în maşină în stilul lui unic-
Me: Cătă, dacă e el?!
C.: Pune-ţi ochelarii!
Nu spun câte râsete. Paparazzi erau peste tot da' ce să facem? Ajungem pe la fix la spital şi de acolo dă-i şi ia-o printre blocuri să ajungi la studio. Am ajuns într-un final... nu era nimeni. Nici afară, nici înăuntru. Am aşteptat şi au venit după câteva minute Iri cu Alex şi Răzvan.Alex mi-a dat punga lui cu "imitaţii de M&M" :3 şi a sunat să vadă dacă e cineva. Nimeni! După ceva timp vine Cristi şi deschide. Coborâm noi, eu încerc să mă fac cât mai utilă, se instalează pe acolo... Să cântăm! (adică ei)
Eu m-am aşezat cuminte pe scaun şi am ascultat. Iniţial am încercat să fac şi ceva poze care nu au prea ieşit. Cum mă aşteptam, Iri a scris melodii geniale :X Stau, ascult, repetă ei... Pauzăă! Irina a insistat să-mi ia camera să o pozeze pe Cătă iar eu mă învârteam pe acolo. Răzvan şi-a găsit uşor de lucru: s-a pus la tobe :)) După ce a terminat el a venit rândul meuu! Bineînţeles, a încercat Alex să-mi explice ce şi cum să fac dar nu s-a prins nimic de mine :D Când au început să cânte a luat Cătă scaunul aşa că eu am stat pe jos cu Iri şi surpriză! Camera foto făcea poze destul de bune -având în vedere că ei nu vor bliţ şi nu era prea multă lumină iar eu nu am un Nikon sau mai ştiu eu ce minunăţie d-asta :-w-. După melodie:
C.: Nu a ieşit prea bine :-s
Me: Au ieşit pozele bestial! :x
A.: Din cauza EI -eu- am cântat eu în sictir!
Me: Am făcut toate pozele de care aveam nevoie. Dacă şterg de faţă cu tine filmarea de mai devreme -ştim noi bine XD- cânţi ca lumea? :o3
A.: Poate.
Me: Ăăăă... Ăăăăăă... Bateria e goală ._____. Dar o şterg! Promit!
Cântă ei acolo, când termină eu merg şi îi arăt cum ştergeam filmuleţul iar el: Nu am văzut decât o chestie albă şi Busy şi atât.
Me: Eu nu am cum să şterg o chestie de două ori!
Când mai era puţin din repetiţie m-au sunat ai mei să merg să mă ia. Ei cântau Smells iar eu: Cătă... Cătăăă... Stopp! Cătăă... Condu-mă şi pe mine până la ieşire că mi-e ruşine :-s
Mă duce Cătă, nu ştiu ce... Seara am mai vorbit la telefon până pe la 10 când m-am băgat în pat şi am avut o noapte infernală. M-am trezit pe la 12 şi 2 să merg să beau apă şi să fac ceva că nu mai puteam de cald plus că visasem mult şi majoritatea erau vise urâte. Am lăsat şi geamul deschis şi m-am culcat. Pe la 6, cred,  m-am trezit că mă zgribuleam de frig şi am închis geamul plus că m-am învelit bine. Dar acum cine să mai adoarmă cu lumina-n cameră? Eu am aţipit puţin dar nu a fost somn. La 9 trezirea, mama m-a pus să mă trezesc din ce în ce mai devreme pentru că de': Începe liceul! :x
Şi aşa... acum e prima zi de toamnă. Încă îmi amintesc foarte bine prima zi de vară, 1 iunie. A trecut foarte repede vacanţa dar nu am ce regreta sau ceva, m-am distrat foarte bine cu fetele şi trupa, a fost chiar mai bine decât mă aşteptam şi deja ne-am vorbit despre cum o să fie la liceu. Ne textuim în fiecare oră :D. Abia aştept să vină şi Erdal şi gaşca e aproape completă. O să îmi fie dor şi de restul colegilor plecaţi gen Adina... Vai, cred că de ea o să-mi fie cel mai dor :( Sau numai de ea. Restul colegilor ok au cam rămas în şcoală. Şi cred că o să îi cam duc lipsa lui Artene :)) Nu pot să-mi imaginez o clasă "normală". 4 ani am stat într-o clasă ciudată. Toată şcoala ne vorbea de rău. Acum sunt alte aşteptări -cred-.
Chalenge time :d

Day #10: A song that makes you feel empowered.

Flyleaf-How He Loves because God Loves us and I love Him too :D

Cam atât. Revin mâine şi cu pozele de la repetiţii. :P