Free blog design by Louise Franks {Blog} Designs. Digiscrapping elements by Louise Franks{Digiscrapping} Designs.»

sâmbătă, 30 iulie 2011

..I'm not giving up...

Motto:
"You say when he hits you
You don’t mind
Because when he hurts you,
You feel alive"
Flyleaf-Stay -dedicată de Iri...-

Când totul simt cum cade în jur îmi dau seama cel mai tare cum mă simt... Trebuie să fie cineva mereu lângă mine altfel sunt slabă. Ieri am avut un astfel de moment... De obicei îmi spuneam "Cu îi pasă? E cineva care îmi e alături şi nu mă va părăsi" dar acum m-am blocat şi am zis "Nu mai e aşa...". Chiar dacă le am pe fete, nu e chiar acelaşi lucru dar compensează cât de cât nevoile mele...
Şi am sunat-o pe Cătă... Mi-am spus oful... Când m-am culcat am sperat să fie mai bine. Da' de unde! Memoriile reveneau chiar când nu trebuia.
Azi... M-am trezit şi de atunci până acum tot o ameţită am fost.
Nu contează, trec peste. Aştept să vină odată Cătă să mă simt mai bine. Sunt ceva tentative din partea lui Erdal şi a lu' Flee. Mulţumesc...

Ieşiri...
Am ieşit de vreo două ori cu Cătă.
Prima dată am fost la ceainărie. Am băut un ceai african cu banane şi căpşuni în timp ce interpretam un vis de-al Cătălinei. Am fost prin parc, ne-am plimbat, ne-am întors şi am mers prin Diverta.
A doua a fost o plimbare lungă de la Tomis la City -pe jos!- pentru a-şi lua Cătă o rochiţă-. Nu spun cââte claxoane am primit plus că ea a fost întrebată dacă e EMO! Oh da...
După ce am ajuns în City -care era aproape gol- şi ne-a, făcut treaba am plecat spre Mamaia de unde urma să-mi iau ochelari de soaree :x
Drumul a fost lung dar ne-am bucurat de o porţie de coloranţi.

Marţi ieşim şi cu Iri şi au şi repetiţii. Abia aştept să văd ce mi-a adus!
Bye...

marți, 26 iulie 2011

Pentru că ele nu mă vor părăsi niciodată!

Pentru Moni! :D

Aş vrea să pot să te ajut,

Aş vrea să pot să te-nţeleg,

Şi totuşi...

Sunt aici, acum.

Poţi să spui ce vrei,

Eu am să tac,

Am să ascult...

Sunt aici, acum.

Nu trebuie să crezi,

Că se termină tot,

Că e sfârşit de drum.

Mai ai timp să înţelegi,

Mai ai timp să poţi iubi,

Nu te grăbi,

Nu şti când te vei îndrăgosti...

Poţi să încerci,

Din nou şi din nou,

Până când vei găsi un băiat,

Care va fi doar al tău...

Eu sunt aici,

Poţi spune tot ce vrei...

Poţi şi să plângi

Şi poţi să strigi

Şi chiar să-njuri...

Nu e nimic,

Ştiu că vei trece şi peste asta

Şi că vei creşte

Şi că o să ţi se pară şi mai frumoasă viaţa.

Nu totul se opreşte la un băiat sau doi,

Mai are balta peşte...

Şi ca să şti, ne ai pe noi

Şi aşa vei trece peste...

Chiar m-am blocat,

Am vrut să spun mai multe,

Dar sper totuşi că au contat,

Ale mele câteva cuvinte mărunte...

TE PUPĂ NEMO! :* hug

luni, 25 iulie 2011

Sunt fericită în legătură cu cine sunt...

Deşi vara nu s-a terminat, întotdeauna am impresia că gata, a venit August şi s-a sfârşit distracţia -încă nu a venit, mai e o săptămână-. E ciudat dar e oarecum o pregătire menteală pentru liceu -pe care abia îl aştept-.
În ultimele luni şi mai ales vara m-am schimbat destul de mult. Enorm chiar. Ceea ce nu s-a schimbat sunt prietenii. Ei au rămas aproximativ aceiaşi -sau nu... nici măcar atât-. Iri, însă, a rămas cu siguranţă şi la fel va rămâne şi Cătă: Două persoane care nu mă judecă -nu prea tare, aşa puţin merit-, mă ascultă şi încearcă să facă totul pentru a-mi fi mie bine. Mulţumesc fetelor!*Biiig hug*
Ca să vă lămuresc: Da, şi Flyleaf m-a schimbat. Mi-a schimbat mult mentalitatea, modul în care văd viaţa şi ce mi se întâmplă în jur. Veţi vedea în motto-ul ce urmează a fi la sfârşitul postării :D
Probabil că, ascultând melodiile puse de mine pe blog v-aţi făcut impresia că este o trupă Emo. Nu, nu este. Nu vreţi să vă schimbaţi părerea? Eu nu insist. Zic doar că versurile nu sunt ceea ce par a fi. Am învăţat să fiu atentă şi să caut sensul "real" -mersi mult Iri-. Da, sunt şi unele melodii de dragoste, despărţiri, alte alea dar nu toate.
Am devenit mai paşnică. Nu mai sunt aşa certăreaţă: prefer să ignor decât să mă contrazic în continuu. Petrec mai mult timp cu prietenii, persoanele care chiar merită, stau cu familia -şi mă înţeleg bine!-. Asta da vacanţă! :x

Trecând peste schimbarea mea, continuăm cu ultimele "noutăţi" XD
Cătă vrea să se vopsească... Sincer, mă tenta şi pe mine ideea prin aprilie-mai dar am abandonat-o gândindu-mă că nu vreau să-mi stric culoarea :D Şuviţe parcă tot aş vrea să-mi fac :-? Aştept păreri XD
Iri a plecat la Piatra Neamţ şi OH DAA! Şi-a luxat piciorul... :| Va sta în cameră toată excursia şi va vorbi cu mine B-) XD
Eu aştept ziua de miercuri să-mi dau odată jos oja asta -mi-a nenorocit unghiile-. Cătă are repetiţii deci nu cred că o văd foarte curând...

Sâmbătă...
Am fost la plajă cu ai mei :3 Toate bune şi frumoase, am plecat şi tata: Hai că vă fac o surpriză!
M.: Unde mergem?
T.: La poarta 1.
-unde era concertul de zilele Timişorenei-
Me: Ăăăă... dacă găsesc pe cineva care să vină pot să mă întâlnesc?
M.: Da :-??
Dau eu telefoane, stabilesc. Totul ok. -persoana urma să vină peste vreo două ore dar nu mai contează :-s-
Stăm noi la masă -concertul nu începuse- şi veniseră cei de la Timişoreana -îmbrăcaţi suuper plus că era şi un Charlie Chaplin pe acolo care îmi făcea cu ochiul :x XD. So funneh!- cu un concurs. Erau cinci clopoţei: doi sunau, trei nu. Tata trebuia să aleagă unul care să sune. Bineînţeles că l-a ales din prima pe unul din cei buni şi a câştigat o halbă Timişoreana :))
După ce trecuse timpul mă sună persoana în cauză că a ajuns aşa că plecasem de lângă ai mei. După aproximativ 15 minute mă sună mama cum că trebuie să plecăm.
Am ajuns acasă şi am stat toată seara cu telefonul la ureche :))
Cam atât momentan. M-am gândit mai bine şi o să am două motto-uri azi.

"I'M SO SICK of being pushed around by you over and over AGAIN. You filled my heart with pain and SORROW. The only reason I'm still FULLY ALIVE is because I still love you. All day, everyday I feel like you're ALL AROUND ME because you said it yourself, I'm your BEAUTIFUL BRIDE because I am one of the bodys of Christ."
Love Flyleaf!
"This is our last song
I thank you guys so much for hanging out with us tonight
We want to tell you that you're beautiful and that we love you
And that no matter who you are
Or what you believe
or what you do
or what you've done
that God loves you too...
"
Flyleaf-How He Loves

vineri, 22 iulie 2011

Rainy day!

Exact aşa cum îmi place mie :x Bineînţeles, vorbesc de ziua de ieri pentru că azi e frumos afară :))
Ieri a plouat. Mai mult noaptea, ce-i drept, dar şi ziua a mai picurat.
De dimineaţă am fost să duc copiile şi poza la şcoală pentru carnet. Pe la 12 şi ceva m-am întâlnit cu Cătă şi am luat-o pe jos către City. Am dat peste fani, alea alea, obsedaţi X_X, vedete... XD Am ajuns la City apoi... Ce? Să mâncăm! Unde? Cozi interminabile la McD, KFC & more -nici la Chinesse nu am putut merge:))-. Am mâncat într-un final iar apoi am fost să ne plimbăm. Iri nu putuse veni cu noi pentru că maică-sa nu ajunsese acasă deci am fost numai eu cu Cătă. Am fost prin magazine -nu cine ştie câte-, am luat îngheţată... Am mers şi cu liftu! :)) Apoi am ajuns pe la Diverta :3 După câteva cărţi NU PREA şi PREA interesante am dat de "Enciclopedia Fetelor" B-) Ne-am luat două şi începeam: "Uite-te la pagina 45." "Oh YEAH!" "Uite-o pe X la pagina 50." "Nesimţită eşti!" etc XD Dacă sunteţi curioşi puteţi personal să verificaţi cartea -sunt câteva exemplare în Diverta-. Cel mai tare capitol fusese "Zorzonel"! =)) Cică "l-am lăsat mai la urmă pentru că este ceva special pentru fete". It was too funny! :)) Apoi am fost la toaletă şi Cătă începea că "Te aranjeezi, vrei machiaj, ceva?" :)) They're obsessed -Cătă şi Iri-. Ora cinci a veni so... Fetele ştiau ce urma. Pleacă minunata mea prietenă Cătă şi eu rămân în City. Verific: 17:01 -la Cătă 03-. O sun. Vorbim noi ce vorbim şi... nu mai contează. Pe la 17:09 închid iar restul e istorie.
Cert este că pe la şase jumătate mă bombardează ele cu mesaje că "Ce ai făcut?" şi "Cum a fost?". Ajung la mama şi plec acasă...
Aseară vorbisem cu Cătă până pe la 11 când se enervase mama că stau prea mult la telefon :)) Cătă era fericită că a învăţat-o Iri să descarce muzică aşa că s-a apucat de treabă pentru că azi de dimineaţă a plecat la ţară. Eu sunt singura care nu pleacă nicăieri vara asta. Cătă la ţară -până duminică. Ce bine că nu stă mult pentru că eu nu mai am cu cine să ies- iar, de luni, Iri la Piatra Neamţ TT__TT -ea o să stea mai mult pară-mi-se deci tot cu Cătă rămân-.

Ah, şi încă o chestie! Princess Daianna vrea să se schimbe! Ne-a întrebat ce ne deranjează la ea şi noi am luat-o pe toate părţile că aia şi ailaltă şi nu mai ştiu ce XD. Acum vom aştepta şi vom vedea...
Cam atât momentan. Revin cât de curând. See ya! :D

miercuri, 20 iulie 2011

Pentru că nu mă pot abţine.

În semn de mulţumire pentru dedicaţie...
Thanks Geo :x

Tonight I'll become the most dazzling precious treasure
I'll be treasured over all the Earth :x

marți, 19 iulie 2011

Sâmbătă, duminică şi luni.

Sâmbătă-
Am fost cu Iri şi Cătă la X Factor dar nu am reuşit să intrăm. Organizarea proastă- Cătă, care avea rezervare, nu apărea pe listă.
Am plecat la Tomis. Cătă, mândră că are cartelă nouă -Vodafone RULLEZ-, a constatat că nu avea baterie. Ajungem noi -călătorisem fără bilet! Cătă aflase din surse sigure că nu e controlul XD-, mâncăm ceva... apoi ce să facem? Hai în Diverta!
Luaseră ele cărţi -fotografie parcă (?)-... iar eu Kokeshi! XD -o carte japoneză pentru copii-. Stăm ce stăm, ieşim să ne mai plimbăm, probăm haine, alea alea... Ne întoarcem! La scările rulante dintre etajele doi şi trei -cele de la DOMO- fusese o problemă şi erau oprite -cine voia să urce trebuia să o facă la propriu-. Eu cu Cătă, ca două maniace ce suntem, ne apucăm să urcăm pe scările ce coborau =)) Deoarece nu prea umblă lumea în partea aceea de mall, nu am deranjat pe nimeni. Când am ajuns sus am crezut că mor! Nici nu mai puteam să mă ţin pe picioare :)) Am repetat figura după nu foarte mult timp.
Iri a plecat... Eu cu Cătă am rămas să ne plimbăm. Am făcut planuri, chestii...
Duminică-
Am fost la X Factor! -again- De data asta am cenit cu două ore mai devreme şi am intrat. Aici aveţi povestirea de pe Facebook:
P.S.: NEMO e Cătă

Ce au făcut NEMO şi Saiko la X FACTOR!

Bineînţeles, cele două nu puteau lipsi de la un asemenea eveniment unde era toată lumea bună.:> S-au dus ele la 9 dimineaţa la Casa de Cultură... Nu mai erau locuri! Însă ni s-a sugerat să mergem la o altă intrare unde ne-a lăsat înăuntru şi ghici! Mai mult de juma de sală goală :))

Ne aşezăm noi subtil lângă uşă, în primul rând din al doilea "set" de rânduri. Toată lumea trecea prin faţa noastră, inclusiv juriul :)) Fiind aproape de ieşire, unde erau paznicii, auzeam tot ce se vorbea, cine făcea ce, etc. :>

În spatele nostru, surpriză! Ţigănuşul ăla mici care bagă Constanţa în boală XD -nu i-am reţinut numele-. Entertainmer-ul zice "Avem nevoie de concurent!", ăla cu mâna pe sus. Îl alege iar noi "NUU!". După câteva numere, gardienii reuşesc să îl dea afară :)).

Unul din cei mai tari a fost un moşulică frumos, la costum, alb! XD Cântă el ce cântă, e trimis acasă. La sfârşit, dă elmâna cu Morar, mai dă şi cu Adrian apoi dă să îi pupe mâna Paulei. -se citeşte "Pola" :>-. Când, cade şi el puţin între scenă şi masa juriului, se şifonează dar încheie frumos. El era ok:))

După ceva vreme vine o fată frumuşică. Eu cu Nemo:

N.: Vai ce păr!

S.: Vai ce ţinută!

N.: Vai ce mers!

S.: Nu o chema-o Diana?

"Numele meu e Diana"

Să murim! :)) Cu ceva timp înainte prevăzusem că moşu o să cadă. Coincidenţa cu blonda nu mi se pare extraordinară -o fi din cauza numelui (să nu se interpreteze greşit, am motive să cred asta dar, bineînţeles, sunt şi excepţii... care confirmă regula! XD)-. Bineînţeles că la D(a)iana mă refeream numai la Diana Munteanu, atât!

Cel mai tare şi unforgettable! VIOREL!

Oh da, niciodată nu am mai fost extaziată să aud un Mambo No 5 ca azi XD. Toată sala dansa, până şi eu cu Nemo -să vezi că ne-o da la TV XD-. După toată nebunia, a început să-i cânte Paulei. Oooo da XD.

Aş mai fi stat să văd ce şi cum dar chiar nu s-a putut. Ah, şi femeia care cânta muzică grecească -manele bâlbâite- a fost drăguţă =))

Ca întotdeauna, NEMO ştie :>


Ne-am distrat! :))

Luni-

Am fost cu Iri, Cătă, Răzvan şi Alex în parc să cânte. Au fost absolut geniali mai ales că Răzvan şi-a luat nu mini-amplificator, ceea ce a făcut chitara să sune genial! Mi-am luat tubul cu desene după mine să îi mai arăt Cătălinei din desene. Cum Alex nu avea cum să aducă după el tobele, a împrumutat tubul meu să bată în el O_O. Eh, nu au fost prea multe.


P.S.: Deja facem planuri pentru diverse "plimbări": Cumpărături pentru şcoală, Niji... XD


Cam atât. See ya! :D

duminică, 17 iulie 2011

Muzică.

Am capul golit de orice altceva în afară de versuri şi melodii.
Acum:



Flyleaf- Okay

I won't be satisfied with okay
And I can't be okay with alright
So point me to the edge of life
I'll stand up on my toes
Stretch my fingers out to there and bring it back here

It's too important for us to forget
We'll unify our thoughts
God will hear and save
God will hear and save us

All together standing up on our toes
Reaching for the very thing I don't know
So catch it as it pours
We know what we need
Don't get tired when you're running back to show them

It's too important for us to forget
We'll unify our thoughts
God will hear and save
God will hear and save us


Simplu. Îmi place mult. E cel mai recent adăugat pe listă.




Flyleaf- Justice and Mercy

We can't be oblivious
We are not ignorant

Blood in our hearts
Blood on our hands

We're human
We reason
We're breathing
Protecting
You're living and dying, surviving, we're trying
To breathe in safety
Come home safely

Mercy screams its violent love
Justice..
And mercy
Justice..
And mercy
The death of us created for
Justice..
And mercy
Justice..
And mercy
This is where they kiss

Life, here sacrificed
Someone who payed the price
Blood in our hearts
Blood on our hands
We cry out, we're fighting, it's warfare, we're dying
Believing we're winning, it's ending, we're singing
It's already done
We've overcome

Mercy screams its violent love
Justice..
And mercy
Justice..
And mercy
The death of us created for
Justice..
And mercy
Justice..
And mercy
This is where they kiss

With a life on the line (the fire..)
That consumes or refines (the fire..)
To ascend or decline
To retreat or to climb
Out of sight, out of mind
'til attacked from behind
Will this fire..
Consume or refine?

Mercy screams its violent love
Justice..
And mercy
Justice..
And mercy
The death of us created for
Justice..
And mercy
Justice..
And mercy
This is where they kiss

Cel mai mult îmi place ideea de "Dragoste Violentă". Sună frumos...



Flyleaf- Supernatural

Her headaches
Constant
Increasing in pain with each passing day
She can't even manage to stand on her own
It's gotten so bad

Now you think of saying
There's no use in praying
Still she bows her head so she can say,
"Thank you for just one more day."

Supernatural patience
Graces her face
And her voice never raises
All because of a love
Never let go of
Never let go of

He has every reason to throw up his fists
In the face of his God who let his mother die
Through all the prayer and tears
She still passed in pain anyway

Now you think of saying
There's no use in praying
Still he bows head so he can say,
"Thank you for ending her pain."

Supernatural patience
Graces his face
And his voice never raises
It's all because of a love
Never let go of
Never let go of

He is teaching me
What love really means

Supernatural patience
Graces his face
And his voice never raises
It's all because of a love
Never let go of

Yes it's supernatural patience
Graces his face
And his voice never raises
All because of a love
Never let go of
Never let go of

He is teaching me
What love truely means

Cântecul ăsta îmi place foarte foarte mult -preluat de la Iri-. M-a făcut să realizez că nu sunt singura cu probleme pe lumea asta.



Flyleaf-Perfect

Sick of circling the same road
Sick of bearing the guilt
So open the windows to cool off
And heat pours in instead

Perfect in weakness
I'm only perfect in just your strength alone

All my efforts to clean me
Leave me putrid and filthy
And how can you look at me
When I can't stand myself

I'm tired to be honest
I'm nobody

Perfect in weakness
I'm only perfect in just your strength alone

Perfect in weakness
I'm only running in just your strength alone

I tried to kill you
You tried to save me

You save me
You save me
You save me
You save me

Perfect in weakness
I'm only perfect in just your strength alone

Perfect in weakness
I'm only running in just your strength alone

Ce pot spune? Perfect in weekness ^_^



Flyleaf-I'm Sorry

I'm sorry
I don't mean to remember
It's true that I dream less often
I'm not ashamed
Of that long December
Your hand's coming down again

I close my eyes and brace myself
I only noticed your face
No matter what you're gonna build my shell
No matter what you're gonna build my shell

I'm falling (falling)
I'm shedding my skin (my skin)
But it's not time I'm told
I am aware (am aware)
Of what you mean by then
I'm only ten years old

I close my eyes and brace myself
I only noticed your face
No matter what you're gonna build my shell
No matter what you're gonna build my shell

My scars are yours today
This story ends so good
I love you and I understand
That you stood where I stood

I close my eyes and brace myself
I only noticed your face
No matter what you're gonna build my shell
No matter what you're gonna build my shell

I'm done healing
I'm done healing

Aici chiar nu am ce zice... Melodia e foarte frumosă şi... Nu, nimic în plus.

Cam atât. See ya!

P.S.: Tre' să revin cu povestirea de la X Factor şi plimbarea de ieri. Postări noi pe CONTUR, waitin' for ya!

miercuri, 13 iulie 2011

Oh da XD

I had fun. XD
meeting today. Am cam exagerat cu noua trupa (E O PORCARIE DAR NU MAI CONTEAZA). Toata ziua in oras a fost obositoare -acum sunt in masina, spre casa-. Am uitat sa precizez ca am terminat in sfarsit de editat filmuletele de acum ceva zile (am avut de decupat fazele ce nu trebuiau vazute :))) si va fi postat pe forumul CONTUR. Revin cu o alta postare cand ajung acasa.
P.S.: Un lucru important: Fiti intotdeauna originali si bazati-va pe propriile forte :) asta e pentru "Ei" XD

marți, 12 iulie 2011

Mercy screams "it's violent love!".

Flyleaf-Justice and Mercy.
Da, alta postare de pe mobil dat fiind ca nu prea am acces la PC si vreo 40 de mb.
Ieri am fost la Aqua Magic. Ca un copil ce sunt m-am distrat dandu-ma in topogane. Anul asta am incercat niste piste noi (something like Kamikaze and Twister). Am mers cu mama, sora si varu. Mi-au lipsit trei lucruri: Telefonul, lantul si Flyleaf. Deoarece nu te lasa pe topogane cu bijuterii and stuff like that mama m-a pus sa-mi las lantul acasa. Nu-i problema, l-am lasat unui prieten de incredere. Telefonul a stat la vestiar toata ziua pentru ca nu-l puteam lua. Flyleaf... Mai e nevoie sa spun ca toata ziua auzeam numa' Rihanna, JB, Inna si cine mai stie ce porcarii?
M-am cam ars eu dar nu ca acum doua zile. A fost amuzant. The best part: o batranica musulmanca imbracata toata in negru dandu-se in Kamikaze. I was like: OMG! Daca poate ea pot si eu!
Ma enervau la culme cei de la intretinere si salvamarii care se uitau asa frumos cu privirile lor de macho mani. Guess what: NU SUNT INTERESATA!
Ah, uitasem. Am baut si eu un mic coktail acolo :D Ofc, fara alcool.
Cred ca inchei aici. Incerc sa scriu cat de curand. Ah, Cata are blog: http://nemo-ganduriprafuite.blogspot.com
Poezii pe stilul care-mi place mie :)
see ya!

sâmbătă, 9 iulie 2011

Dear My Closest Friend...

...Pentru că ştiu că nu ajută să ţin în mine. De acum dau totul. Absolut. Nu mai ţin nicio lacrimă pentru mine.

I wish it was like that.

At night I'd always cry...

Zile nebune şi arsură pe spate.

Motto:
"Dear Brain, sorry for overloading you with thoughts about him. Dear Tummy, sorry for all the butterflies. Dear Pillow, sorry for all the tears. Dear Heart, sorry for all the damage."

Plajă după plajă apoi plimbare şi iar plajă. Arsura de pe spate se datorează celor menţionate mai sus.
Am unghiile albastree! O să pun cât de curând o poză cu ele. Până atunci încerc să găsesc nişte inspiraţie să scriu. Tot ce am în cap acum este FLYLEAF. Mi-a dat Iri o melodie s-o ascult:
Flyleaf-Stay

Am mai găsit Something I Can Never Have şi e drăguţă. Am mai pus ochii şi pe ceva....:-? Sleepwalker şi Wispering Fingerprints. Le ascult mai târziu, acum rămân la cele pe care le ştiu.
Din casă nu voi ieşi prea curând. Arsura de pe spate mă omoară.
Inspiraţie, inspiraţieee nu am deloc :((

Ah! Am început să văd un anime. Hatsukoi Limited -First Love Limited-. Sooo funneh :)) E micuţ, 12 episoade aşa că sper să îl termin repede.

O să închei aici. Îmi pare rău dar chiar nu am inspiraţie.
P.S.: Voi schimba tema... cândva.

miercuri, 6 iulie 2011

Time passes by.

Acum am observat ce repede am ajuns la postarea cu numărul 170 după ce m-am chinuit să ajung la 100. A lot of work, right? Blogul are un an şi ceva şi sper să o ţină tot aşa. Cititori am, nu mă plâng. A evoluat şi în materie de postări. Acum scriu chestii ceva mai "profunde" ca la început plus că sunt cu mult mai lungi postările de acum.
Aştept ora 3. Să plec odată din casa asta singuratică unde nu am mai nimic de făcut. De vreo 2 ore ascult muzică. Groove Coverage- Can't Get Over You. Pff... sunt aşa de plictisită că nu am nici idei, nici nimic. Casa e plină de dulciuri de la mătuşa şi mă străduiesc să nu le devorez. Ce pot face eu într-o oră şi 20 deminute? Hai să zicem că în 20 de minute mă pregătesc şi chestii dar o oră mi se pare mult. De anime nu am chef. De vorbit nu prea am cu cine. De desenat nu am chef. La TV nu e nimic interesant. Ahh, şi mai face şi FB-ul urât.
Close your eyes
And let me go my way
Cuz I can't
Baby I can't stay
Let me love you
Baby hold me tight
From days dawning
Deeper in the night
I won't kiss you
When it means goodbye
So leave me dancing
In november night.
Noaptea de noiembrie. Minunat sau, cum spunea cineva, "genial!".
Am observat că mi-a umplut tastatura de tempera. Şi că am o problemă cu space-ul iar asta nu suport.
Asta o să fie o postare scurtă -deşi nu suport să fac postări scurte dar asta e...-. Mă mir dar abia aştept şcoala. Nu suport vacanţa atunci când sunt singură şi nu văd mai pe nimeni în afară de sor-mea şi cei pe care îi văd zilnic. Mi s-a zis să mă bucur de vacanţa asta pentru că este cea mai frumoasă. Nu am nicio grijă, am intrat la liceu... Am scăpat şi de prinţesă! Acum realizez că nu o să mai văd fiţele Daiannei aşa des :x Plus că eu sunt şi boboacă so rullez pe lângă ea!
Închei aici. Am mai omorât câteva minute deci nu mai e o oră... cam 45 de minute. Bye!

marți, 5 iulie 2011

Mor

De toate. Somn bun nu am mai avut. Stare ciudată mereu. Îmi e rău. Pur şi simplu.
A venit mătuşa cu văru şi speram să fiu ceva mai entuziasmată. Din păcate, până şi Mamaia îmi trezeşte amintiri neplăcute, mai ales brăţările fosforescente. Cu ele am amintiri... Am o poză cu ele în telefon şi când o văd îmi amintesc de perioada aia şi se data în care a fost făcută. Ziua aceea nimeni nu ştia ce am. Ziceam că sunt bine dar nu mă credea nimeni. Mă bucur, totuşi, de faptul că a fost doar o plimbare cu familia deoarece nu aş fi vrut să stric starea prietenilor -o stricasem dar la telefon-. În acea zi veniseră mătuşa cu familia -an de an vin- şi ieşisem din casă după mult timp. Îmi amintesc vag de faptul că tata a fost foarte înţelegător în legătură cu starea mea şi m-a lăsat să mă descarc. Apreciez. Chiar o fac.
Brăţările mi le-au luat ai mei -se jucau sor-mea şi văr-miu cu ale lor- că le cerusem -minte de copil, mereu- şi pozele le făcusem în maşină, noaptea, spre casă. Acasă a fost ceva. Ceva... nu pot şi nici eu nu ştiu cum să descriu. Am simţit un comportament frumos faţă de mine acele câteva minute dar apoi a trebuit să mă culc. Mi-am luat telefonul şi vreo juma de oră am răscolit mesajele. Brăţătile erau, în continuare, cu mine, atârnate de geam.

Eh, gata cu seara aia. Brăţările fosforescente "mor" în 12 ore deci nu le mai am. Le-aş fi păstrat dacă aveam un loc cu amintiri cum am acum. Voiam într-o zi să pozez şi postez toate amintirile păstrate -bileţele, hârtii, bilete de autobuz şi tren, brăţari ale prieteniei sau făcute de Iri, desene, fluturaşi-. Am început să le ţin de ceva timp încoace. Orice: Otaku, Crăciun, ziua mea, 1 Martie, picnic, bileţele din oră, mesaje, desene...

Acum nu mai ştiu ce să mai scriu... Starea asta proastă mă lasă fără inspiraţie. Acum mă ia şi mama cu întrebări gen: "Cu lanţul ăla ce mai faci?". Mă enervează întrebările astea care nu au absolut niciun rost. Ţine să îmi amintească tot felul de chestii dar nu e singura. Iar încep cu reproşuri aşa că poate e mai bine să mă opresc.
Mai scriu când mai apuc.

P.S.: Ieri Iri era aproape să mă facăsăplâng pe stradă. NU trebuia să o las să îmi citească dar nah... Sunt uimită de persoanele care scriu poezii -iubim ce nu putem avea, nu?- pentru că eu nu aş putea în 10 ani să scriu ce scrie ea. Mă uimeşte şi, totuşi, mă regăsesc în poeziile ei. Aştept cântecul despre mine -să vad cam ce cântec mă descrie-. Cum a zis şi ea:

:( tu ca si mie..doua fraiere:)

Da! Suntem fraiere. Dar eu una mă simt mai bine aşa- nu sunt singură care suferă în prostie. Amândăuă aşteptăm numai că ea transpune suferinţa în versuri. Destule versuri! Desene mi-au tot ieşit dar nu cu suferinţă. Ci cu bucurie! E mai bine aşa. Când o să cresc o să le văd şi poate atunci îmi va fi mai bine.

Şi tare voiam să închei cumva postarea dar nu am curajul. Bye!
Poezia cu pricina: Tu-în vis