Free blog design by Louise Franks {Blog} Designs. Digiscrapping elements by Louise Franks{Digiscrapping} Designs.»

marți, 24 aprilie 2012

Ploaie caldă...

Încep să scriu postarea aceasta chiar dacă nu ştiu cât timp am. Am spus că o să povestesc despre ultimele zile de vacanţă...
Am ieşit o dată în oraş cu Vero. Trebuia să vină şi Ana, dar nu s-a trezit la timp. Am mers prin City de unde mi-am cumpărat ce îmi trebuia ca să îmi fac nişte chestiuţe prin cameră (am în minte redecorarea ei, dar schimbările nu sunt radicale). Am scos nişte poze pe care le-am lipit pe şifonier şi am scris din hârtie de cadou pe perete: ART is life. Veronica mi-a transmis din partea mamei ei cum că scriu frumos şi mă bucur că am cititori care îmi apreciază gândurile şi părerile.
În aceeaşi seară am reuşit să o scot pe Cami din casă şi am stat afară până seara târziu... La fel s-a întâmplat şi zilele următoare în care am ieşit cu ea şi cu Alexandra. Am ajuns şi prin parcul din Valu şi Alex m-a întrebat de ce îmi e cel mai dor... am vrut să fac abstracţie de persoanele pe care nu le am aproape şi am răspuns: "..de ploaie. O ploaie caldă, care să mă limpezească şi să mă învioreze. E cea mai plăcută..."
Iri a fost plecată în excursie în Turcia şi am văzut-o abia luni când a venit să mă ia de la şcoală şi ne-am plimbat pe lângă Tomis, am mers prin parcul de la Primărie şi apoi am râs prin Diverta. Azi am stat cu ea prin pauze şi la un moment dat i-am dat o cariocă neagră, i-am întins mâna şi am lăsat-o să deseneze ce vrea. A ales să facă sigla de la How He Loves şi poate că a fost un semn, ceva ce m-a înseninat mai târziu, când chiar aveam nevoie.

Duminică am mers prin parc cu mama şi sormea... aşa că am vrut să merg cu rolele, dar după ceva vreme am obosit. Ele au rămas în Piticot şi eu am pornit să mă plimb prin parcul Tăbăcăriei. Era o zi prea frumoasă şi eu m-am dus să mă aşez pe iarbă. Undeva în spatele meu era un cuplu cu o fetiţă mică care se jucau prin iarbă. Eu m-am aşezat şi am început să mă joc pe telefon (am devenit obsedată).
Astăzi am venit cu Iri de la şcoală şi după ce ea a luat-o înspre Delfinariu, eu am mers iar prin parc şi pentru că starea mea de spirit era jos de tot, m-am aşezat lângă un copac. Noroc cu ochelarii de soare... sunt foarte buni pentru ascunderea sentimentelor şi foarte uşor mergeam aiurea pe alee, cu ochii închişi... Am stat cu muzica în urechi ca să mă ajute să mă redresez şi am simţit nevoia să merg pe malul lacului unde am mers cu Cătălina când ne-am plimbat prima oară şi am dat drumul la bărcuţe de hârtie. A fost a doua oară până acum când am văzut locul acela.
Şi totuşi... încă am amintirile bine întipărite pentru că dacă persoanele se duc una câte una, ştiu că amintirile nu mi le poate lua nimeni. Niciodată.
Mai voiam să scriu astăzi despre Fully Alive şi Tina - Sunt titlurile a două melodii de la Flyleaf. Ceea ce au în comun este subiectul, dau mai bine zis persoanele despre care sunt melodiile: Layla şi Tina.

Layla a avut parte de neplăceri din partea persoanei pe care o iubea, dar aşa cum spun şi versurile
 Fully alive
More than most
Ready to smile and love life
Fully alive and she knows
How to believe in futures
ea continuă să creadă că totul va fi bine, are certitudinea că cineva acolo sus o iubeşte şi are grijă de ea.

Tina a avut de asemenea o căsnicie neplăcută şi plină de violenţă până la momentul în care nu a mai suportat, s-a stropit cu petrol şi şi-a dat foc. În clipele în care ardea a început să regrete şi atunci a spus prima rugăciune care suna cam aşa: Doamne, dacă exişti, fă să dispară tot acest chin şi mai dă-mi o şansă. Tina a leşinat şi s-a trezit în spital unde i-a povestit totul lui Lacey, solista de la Flyleaf.
Lacey le-a cunoscut personal pe cele două şi s-a inspirat din poveştile lor de viaţă pentru versurile celor două melodii.
Ambele mă fac să cred că nu sunt în cea mai rea situaţie şi că nu am nevoie decât de încredere ca să fiu fericită şi să simt iubirea din jur. Fully Alice a fost prima melodie pe care am ascultat-o de la Flyleaf şi mi-a captat atenţia de la versul She's glad for one day of comfort/Only because she has suffered pentru că eram curioasă. 
În legătură cu Tina... ei bine este versul Take care of my loves, I can't hold on pe care am început să i-l scriu Irinei tot mai des... Mă încred în ea că va avea grijă de toţi cei dragi mie dacă mi se întâmplă ceva... Nu că aş fi paranoică, dar uneori am nevoie să ştiu că mă pot baza pe ea pentru că am devenit foarte nesigură pe mine de ceva vreme încoace. Mi-e teamă că într-o zi toţi or să mă părăsească şi o să rămân singură, pentru că am început să resping ideea de prieteni noi, în locul celor cu care nu mai ţin legătura. 
Cam atât pe azi... scriu când mai am ce. Până atunci trebuie să fac o schimbare în modul meu de a reacţiona la ce mi se întâmplă, trebuie să caut ceva care să mă calmeze ori de câte ori am nevoie...
Uneori melodiile au un efect neplăcut asupra mea, mă fac melancolică şi uneori chiar să plâng. Oricum, He loves us! :)

0 comentarii pana acum :):

Trimiteți un comentariu