Free blog design by Louise Franks {Blog} Designs. Digiscrapping elements by Louise Franks{Digiscrapping} Designs.»

joi, 10 noiembrie 2011

You waiting for it?


SAIKO IS COMING BACK.
Yap. După o mică absenţă am realizat că tot mai bine este pe blog. Chiar dacă am un program deeestul de încărcat, îmi fac eu timp să scriu.
Cum acum sunt puţin agitată şi supărată, o să încerc să scriu despre ceva ce trebuia publicat acum ceva vreme.
NIJIKON 2011
6:00 Trezirea

Cam asta era ora după cum îmi amintesc... Ora perfectă pentru o zi perfectă la Bucureşti. Mă îmbrac, pap, tot ce e necesar că de! Trebuia să mă pregătesc cum se cuvine! Fac gentuţa, tot... Plec de acasă şi merg spre gară.
7:15 Gară
Daa... am ajuns la gară să luăm trenul de 8:05. Mă duc să mă întâlnesc cu Cătă care stătea cu mama ei în sala de aşteptare, iar pe drum o găsesc şi pe Valentina -studenta cu care urma să mergem-. Stăm acolo, vine Floris, Iusitn... Într-un final şi Iri cu Răzvan. Mergem noi, cumpărăm bilete, ascultăm sfaturile şi rugăminţile părinţilor... Într-un final suntem urcaţi în tren: Prima experienţă pe cont propriu pentru unii dintre noi xD
8:15 Pleacăă!
A plecat trenul! :x Ei bine, acum chiar simţim libertatea! Râdem, facem poze, ne distrăm, mâncăm pizza făcută de mama Cătălinei... Vin controlorii. Noi-bilete dus-întors spre Bucureşti cu reducere de elev (respectiv cupoane de student). Surpriză! Răzvan şi Floris nu aveau carnetele vizate. Ce facem acum? Amenda mai scumpă decât biletul dus-întors, şi acume 100 şi ceva de lei de căciulă... Ne-om descurca noi cum o fi, dar nici bilet de întors nu mai aveau! Se ută şiret controlorul, îi ia pe studenţi într-o parte şi discută cu ei. Vine Valentina, se aşează cuminte şi spune: Puneţi bani şi da-ţi 100 de lei. Noi: Ce? Cum? De ce? Vali discretă: Nu vă explic, daţi banii.
Cum a fost povestea? În trenul care avea să ne ducă pe noi acasă erau aceiaşi controlori şi contra-cost, ei aveau să închidă ochii la biletele nevalide.
11:00 Bucureşti
Am ajuns! Un an de când am fost ultima oară şi nu s-a schimbat nimic. Luăm drumul ghişeului de bilete pentru a ne asigura transportul şi realizez că am pierdut harta pe care am făcut-o timp de câteva seri cu tot cu durecţii, informaţii şi ce mai trebuia, şi de care au râs cu toţii pe tren că vaaai că sunt o maniacă! Mergem noi în staţie de unde trebuia să luăm un autobuz ce ne ducea aproape de Hard Rock Cafe, dar aveam dubii... Auziserăm că ne trebuie rezervare, ceea ce noi nu aveam. Văd eu un autobuz: "Heey! Ăsta duce la Tineretului!" -La Niji-.
Vali: Păi hai să-l luăm!
Urcăm noi... Înghesuialăă! Eu: Entuziasmată. FOARTE entuziasmată. M-a luat pe nepregătite decizia Valentinei :))
12:15 Nijikon
Am ajuns la Niji. Mă duc, intru... şi mă întorc! Da, cineva avea nevoie de gel de păr. Hai la Mega Image... şi nu mai spun că am făcut fărădelegi că mi-e că mă dau de gol că am asistat la un furt! [-( Am fost prin parc, apoi pe la Niji puţin de unde mi-am luat nişte mănuşi foooaaarte cute cu ursuleţi *foto*, un poster şi stickere.
14:30 Cafenea
Plecăm de la Niji şi lumea se decide să meargă la un magazin de muzică. Cât aşteptăm să primească Iri indicaţii despre cum să ajungem, căutăm o cafenea să bem ceva cald. Era mai mult un restaurant, dar nu contează. Eu cu Cătă ne-am luat ciocolată, care e THE BEST... şi Răzvan la fel. Iri un frappe parcă şi Floris un Green Apple. Am şi filmat, dar din cauza unei erori am pierdut absolut totul :'(
15:00 Parc
Am plecat puţin prin parc până aveam să aflăm destinaţia. Eu cu Cătă a trebuit NEAPĂRAT să testăm toate jocurile alea de copii! :)) Ne-am dat în leagăne, una-alta...
Am aflat destinaţia şi cum să ajungem acolo. I-am anunţat şi pe studenţi, care ne lăsaseră singuri de la Niji, urma să ne întâlnim la destinaţie. Ei ajunseră înainte şi ne-am descurcat şi noi... mai greu, ce-i drept, cu o groază de indicaţii. Nu am ajuns. Am stabilit cât de cât unde suntem şi aşteptam pe studenţi să vină să ne ia. După ceva vreme, însă... VALI NU MAI AVEA BATERIE! ...şi nu aveam numărul lui Iustin... Stăm, nervoşi, aşteptăm... BANG! Un motociclist cu cineva în spate pe jos! Ce-o fi păţit? Se ridică repede şi fuge. În spate-un poliţist în maşină care îl depăşeşte, se dă jos şi se pune în faţa lui. Motociclistul îl dărâmă -Am crezut că o să-l calce- şi poliţistul raportează totul apoi opreşte alţi doi motociclişti. Să vezi şi să nu crezi! A fost foarte ciudat, dar mişto în acelaşi timp. xD
17:15 Metrou
Vin studenţii. Motivul întârzierii? Vali -fiind claustrofobă- a fost foarte greu convinsă să meargă cu metroul. Bineînţeles, acum trebuia să ajungem la gară pe aceeaşi cale şi o mai aveam şi pe Cătă-a doua claustrofobă. Trecem noi cu brio şi peste asta.
Ajungem la Gara de Nord. Studenţii se asigură FOARTE BINE că ştim care este peronul, trenul, ora, vagonul şi locurile, deoarece ei veneau cu trenul de 10 şi ne lăsau singurei.
18:05 KFC
Trebuia să ne facem plinul înainte de plecare, nu? Am mers la KFC. Am mâncat acolo ce am mâncat, Irina voia revista FOTO-VIDEO aşa că ne-a trimis pe mine şi pe Cătă după ea. Pe drum Cătă şi-a luat o gumă şi nu spun cum făceam pe acolo-Alergam şi ţipam ca disperatele :)).
A venit şi trenul. A fost distractiv-în spatele nostru două babe şi noi cu discuţii gen:
L-ai rezolvat?
Daa, ţi-am zis.
Şi unde e cadavrul?
În sacul ăla negru, l-am împachetat bine.
Aşa îi trebuie. Să se mai pună el cu noi.
Şi tot felul de chestii d-astea :)). Babele îşi făceau cruci :))
Pe la 22 şi ceva am ajuns acasă. Nu aveam chef să dorm, a fost prea frumoasă ziua aceea. Eram acasă, deci nu mai puteam face nimic. Acum aştept o nouă ocazie...
Uff... a luat ceva să scriu având în vedere că am început postarea ieri -10/11/11-.

Am mai trecut peste o apocalipsă!
I'm a survivor! Astăzi am ieşit pe hol cu Iri şi Cătă şi ne-am luat "Rămas bun!". Am salutat pe toată lumea şi le-am spus că mi-a părut bine să îi cunosc :)) Mi-am dat şi mesaje cu Cătă în minutul de glorie: 11:11. Ciudaat :))

Cam atât, revin curând. See ya! :D

1 comentarii pana acum :):

Elize Valen spunea...

:)) si eu mi-am impartit genial de deliciosul pachet de biscuiti cu cacao si lapte <3<3 cuu aproape toate persoanele pe care le cunosc!:) si am imbratisat-o pe Ana!! ^ ^

Trimiteți un comentariu