În sfârşit a venit toamna!
...şi cu siguranţă o aşteptam de multicel. Toamna este pentru mine un anotimp magic, nu ştiu. Poate şi pentru că e anotimpul meu preferat, pentru că îmi place să mă plimb pe străzi toamna, să stau mult în parc, să văd marea, să alerg în ploaie, să călătoresc, să îmi văd colegii în prima săptămână de şcoală -cea mai liniştită, fără stresul profesorilor-, să mă bucur că e ziua mea şi să îmi pot îmbrăca ceva mai multe haine, fără a îmi mai face griji că o să îmi fie prea cald.
Toamna mă reaxează şi, de când mă ştiu, a fost mereu o perioadă drăguţă, o perioadă în care m-am simţit "în elementul meu". Deşi toamna tinde a fi melancolică, ea mă face să mă simt copil -ador să calc pe frunze uscate şi să port cizme de cauciuc- şi să uit de multe probleme... poate de aceea am cele mai frumoase amintiri şi cele mai puţine momente triste în sezonul ăsta.
Ştiu că nu am mai scris de mult, dar am avut o perioade realmente încărcată: Am avut musafiri, grătar după grătar şi bineînţeles că Monica a făcut curat în casă că de': părinţii sunt la muncă, am ieşit -mai răruţ, dar vă povestesc-, iar ieri am serbat sfârşitul verii cu un (alt) grătar, de această dată unul dat de mine cu prietenii mei.
Pe 30 August am mers la cumpărături pentru şcoală cu Cătă. Cumpărături de genul haine, geantă şi alte mărunţişuri pentru că rechizite mi-am luat deja.
Am bătut tot oraşu în lung şi-n lat să găsim chestii drăguţe, noroc cu abonamentul pe o zi :)) 5 lei!! Trebuia să îmi iau cu Cătă genţi asemănătoare, eu nagră ea verde, cu bulinuţe roz şi dungi alb-roz, foarte cute, dar se vânduseră până am ajuns. Totuşi, am avut norocul să găsim în altă parte genţi mai drăguţe, încăpătoare şi doar 18 lei! :o A mea e neagră cu bulinuţe albe, a ei crem cu bulinuţe maro. Mi-am mai luat în mare un hanorac cu ursuleţi gri -Cătă mi-a zis că seamănă cu o pijama-, un puover larg maro, ojă bleumarin şi violet, dar un violet culoarea sucului de struguri negri, şi căşti pentru tabletă.
Pe 31 am fost în Heaven's Hell unde a fost Back2SchoolParty. Am mers la Cătă pe la 7 şi o spăla pe Adina pe cap -o vopsise roşcată-. În seara respectivă urma să fie şi concurs de uniforme, iar ca să fim în ton cu tematica ne-am luat cămăşi, ciorapi până la genunchi, ochelari de tocilar şi fuste şcolăreşti.
Eu am avut o fustă gen NANA, în carouri cu roşu, negru şi parcă puţin verde închis, cămaşă albă, bretele, papion negru, şosete albe până la genunchi, ochelarii de tocilar şi părul prins în două codiţe. Nu mai spun că îmbrăcămintea a aprins imaginaţia multora, dar asta e partea a doua. Pe la 9 am plecat cu taxiul, iar când am coborât în faţă erau nişte tipi care plecau supăraţi "Băă... nu e atmosferă, nu e nimic.". Noi ne aranjam acolo, care părul, care geanta... nu le dădeam atenţie. Trecem de ei şi auzim apoi "Dar dacă stau să mă gândesc, parcă aş mai rămâne!".
Ne-am întâlnit cu Marian, Andrei şi George şi am stat pe terasă să bem ceva. M-am întâlnit şi cu Oana ceva mai târziu şi stăteam când cu gaşca mea, când cu a ei. Muzica a fost foarte bună, am dat jos vreo 2 kilograme dansând :)) Ne-am tot plimbat în stânga şi-n dreapta, în afara clubului, cu gaşca, cu vărmiu -pe care l-am întâlnit acolo şi care urla la prietenii lui să nu se atingă de mine :))-. A fost super... Pe la 5 dimineaţa pornisem spre City să luăm un taxi că e mai ieftin pentru că e distanţa mai mică până la casa Cătălinei, dar am sfârşit prin a lua primul autobuz, la ora 6. Am ajuns acasă şi ne-am culcat care cum a apucat, iar eu am pus alarma să ne trezească la 9 şi un sfert pentru ca la 12 să ne întâlnim cu toată lumea la gară să mergem la mine pentru grătar. M-am trezit să opresc alarma, dar Cătă nu mă asculta când îi ziceam să se trezească, dar Adinei i-a venit brilianta idee să o sunăm şi a sărit ca friptă când şi-a auzit telefonul.
Ne-am pregătit noi, am luat tot ce trebuie -sau aşa speram: mi-am uitat încărcătorul-, am băut câte o ciocolată caldă şi am plecat spre Gară. Am ajuns relativ la timp şi am luat microbuzul, iar Vali cu Iustin au ajuns mai târziu.
Pe 4 Septembrie am ieşit cu Cătă şi Victor la ceiuţ şi ne-am mai plimbat şi la Pictor plus plajă. Am avut un şoc destul de mare când ajunsesem la mama la muncă şi am realizat că nu mai am camera foto la mine. Am plecat cu Victor înapoi la Cărtureşti unde fetele ne-au recunoscut şi mi-am recuperat aparatul :D
Pe 10 am ieşit cu Vali şi Iustin la picnic pe plajă şi apoi ne-am plimbat prin City. În sfârşit am mâncat Tiramisuu după care visasem de mai bine de un an şi Vali mi-a promis că îmi aduce o tavă întreagă de ziua mea!
Vineri, pe 14, am mers cu Marian, Andrei, Poma şi gaşca la Out of Doors FEST unde au cântat Desunt, The Rock, Viţa de vie şi Zdob şi Zdub. Am întâlnit o groază de persoane pe acolo şi muzica a fost foarte foarte bună. În sfârşit mi-am îndeplinit un vis şi anume acela de a asculta Praf de stele live. Am fost ţinută pe post de cuier cât băieţii din grup s-au dus la Pogo. Nimic nu a fost mai greu decât să am grijă de ochelarii lui Erol care erau şi în geantă. Favoriţii mei au fost, ca întotdeauna, Zdubii, pe care i-am văut şi anu trecut la Ursus.
Sâmbătă, pe 15, a fost party tematic în Heaven's Hell, şi anume Black and White. Au venit cred că toţi cunoscuţii, mai puţin Adina. Vali şi Iustin au avut grijă de mine şi au stat cu lucrurile mele cât am dansat. Ce pot spune de atmosferă... SEACĂ! Ceea ce a fost de două ori mai trist. Muzica m-a dezamăgit şi ea. Noi am stat afară şi când auzeam câte o melodie bună, intram şi nu o prindeam chiar de la început. Apoi, dacă aveam norocul, mai venea una-două bune şi gata, urma ceva plictisitor/care nu ne plăcea.
Erol şi Jean mă tot întrebau dacă mi se spune Saiko de la Psycho şi că sună bine, eu chiar arăt a criminală în serie, mai ales după ochii mei dubioşi şi despicătura din breton :)). Am mai vorbit cu prietena lui Marian despre anime-uri şi este o persoană chiar foarte foarte simpatică!
Iar Duminică, în ultima zi de vacantă, după 2 nopţi cu dans şi muzică, am mers cu părinţii în Bulgaria la castelul Reginei Maria. A fost trist că nu mai aveam semnal pe telefon şi nu puteam să dau mesaje sau să stau pe net, iar baterie nu aveam prea multă ca să ascult muzică. Am mai adormit, m-am întins cu chiu cu vai pe lângă sormea, dar pot spune că locaţia a meritat văzută. Castelul, de fapt, era înconjurat de o grădină botanică imensă, cu nşpe mii de specii din nu ştiu câte plante. Aveau şi râuleţ, minicascadă, foişor înconjurat de trandafiri, super!
Când am ieşit am mers să mâncăm, era foarte haios că multe restaurante aveau slogane scrise în română, mai mult sau mai puţin corecte din punct de vedere gramatical, dar asta nu mai conta. Am găsit un restaurant care, pentru că am lăsat maşina în parcarea lor -înainte să ştim de asta-, ne dădeau reducere 40% pe nota de plată. Dar despre mâncare... câte să spun? Tata şi-a luat o ciorbă care nu i-a plăcut, eu am cerut un pui cu ciuperci şi "sosul" era groaznic... făină cu apă caldă amestecate şi puţin piper, mama un pui foarte bun cu cartofi -o invidiez!-, iar soră-mea a luat o pizza care chiar a încântat-o... Avea şi murături în ea! Am plecat apoi în timpul rămas să ne uităm după suveniruri. Ăsta era un prilej pentru mine să mă înnoiesc cu ceva de purtat, dar majoritatea bluzelor/tricourilor erau vreo 15 leva şi nu ne prea ajungeau. Mi-am găsit o geantă foarte drăguţă la 10 leva pe care am purtat-o şi în prima zi de şcoală.
Şi aşa s-a terminat vacanţa mea de vară. Pot spune că am trecut prin adevărată instruire militară cu potopul de la Ursus şi furtuna de nisip de a ziua lui Marian, dar aşa mă pregătesc pentru neaşteptat! Sper ca liceul să fie mai ok, dacă nu, de la anul sigur pentru că scap de o parte din ore. În am director adjunct pe cel mai oribil profesor cunoscut în viaţa mea: Ioan Adrian, care mi-a fost şi diriginte şi profesor de sport. Nu s-a putut să nu vină din prima zi să ne ameninţe că trebuie să purtăm bluze sau cămăşi albe şi că dacă se fumează la baie "six days" penalizare, dacă în curtea şcolii "three days". Mă rog, cu fumatul nu am teabă. Am problemă că ne-a dat o săptămână graţiere să venim cu ce vrem îmbrăcaţi, şi a doua zi la 8 dimineaţa îmi spune "Bine Monica, v-am dat o săptămână, dar totuşi!" :|
Aaaaanyway. Revin curând cu o postare. M-am chinuit o săptămână să postez asta pentru că îmi dădea nu ştiu ce eroare şi mi-am făcut destui nervi cu ea.
CLIPA CEA REPEDE CE NI S-A DAT (si ni s-a și luat)
-
Mai toate manualele moderne de gandire pozitiva promoveaza ideea de a nu
avea regrete, de a le sterge total și ireversibil din mintea ta, pentru a
face ...
Acum 5 luni